Paștele este cea mai importantă sărbătoare creștină, marcând Învierea lui Iisus Hristos. În România, sărbătoarea Paștelui este însoțită de o multitudine de tradiții și obiceiuri, unele dintre ele având origini străvechi. Unul dintre aceste obiceiuri este trecerea pe sub masa din biserică în Vinerea Mare. Această practică simbolică este plină de semnificații spirituale și culturale, iar în acest articol vom explora originile, semnificația și modul în care se desfășoară acest ritual.

Originea tradiției

Tradiția trecerii pe sub masa din biserică în Vinerea Mare are rădăcini adânci în practicile religioase ortodoxe și simbolizează atât suferința, cât și speranța credincioșilor. Masa, cunoscută și sub denumirea de „Epitaf”, reprezintă mormântul lui Iisus Hristos. În Vinerea Mare, se comemorează răstignirea și moartea Mântuitorului, iar credincioșii trec pe sub Epitaf ca un gest de umilință și devotament.

Semnificația spirituală

Trecerea pe sub masa de Paște este un act simbolic care are multiple semnificații spirituale:

1. Umilință și pocăință: Credincioșii își exprimă umilința și pocăința, amintindu-și de suferințele lui Iisus și de sacrificiul său pentru omenire.
2. Curățare și renaștere: Gestul de a trece pe sub masa simbolizează moartea și învierea spirituală, o renunțare la păcate și o reînnoire a credinței.
3. Împăcare cu Dumnezeu: Trecerea pe sub Epitaf este văzută ca un act de reconciliere cu Dumnezeu, un pas spre iertare și binecuvântare.

Cum se desfășoară ritualul

Ritualul trecerii pe sub masa de Paște are loc în biserică, în Vinerea Mare, după slujba Prohodului. Epitaf-ul este un obiect de cult, adesea o pânză brodată sau pictată, care ilustrează scena înmormântării lui Iisus. Acesta este așezat pe o masă decorată cu flori și lumânări.

Pașii ritualului:

1. Slujba Prohodului: Vinerea Mare, se ține slujba Prohodului, care constă în cântări și rugăciuni ce rememorează patimile și moartea lui Iisus.
2. Procesiunea: După slujbă, preotul și enoriașii participă la o procesiune în jurul bisericii, purtând Epitaf-ul.
3. Trecerea pe sub masă: După procesiune, masa cu Epitaf-ul este așezată în mijlocul bisericii. Credincioșii se apropie și trec pe sub masă în semn de respect și umilință. În timpul trecerii, se rostesc rugăciuni pentru iertarea păcatelor și pentru binecuvântare.

Tradiții regionale

În diferite regiuni ale României, acest obicei poate avea variații specifice. De exemplu:

• În Moldova, se spune că trecerea pe sub masă înseamnă trecerea prin mormântul lui Iisus și este considerată o formă de purificare sufletească.
• În Transilvania, obiceiul este însoțit de cântări și rugăciuni speciale, iar credincioșii pot aduce flori și lumânări pe care le așează în jurul Epitaf-ului.
• În Oltenia, se obișnuiește ca credincioșii să ia acasă flori de pe masă după ce au trecut pe sub ea, considerându-le binecuvântate.

Semnificații culturale și sociale

Dincolo de aspectul spiritual, acest ritual are și o dimensiune culturală și socială importantă. Trecerea pe sub masa de Paște este un prilej de adunare a comunității, de întărire a legăturilor dintre membrii ei și de transmitere a valorilor și tradițiilor de la o generație la alta.

• Comunitatea și solidaritatea: Participarea la acest ritual întărește sentimentul de apartenență la comunitatea bisericească și promovează solidaritatea între credincioși.
• Educația religioasă: Părinții își aduc copiii la biserică pentru a-i învăța despre importanța tradițiilor și a valorilor creștine, contribuind astfel la educația lor spirituală.
• Tradiția și identitatea: Menținerea acestui obicei ajută la conservarea identității culturale și religioase a comunităților locale, fiind un element esențial al patrimoniului spiritual românesc.

Reflecții moderne asupra tradiției

În lumea modernă, tradițiile religioase pot părea pentru unii mai puțin relevante, însă ele continuă să joace un rol crucial în menținerea identității culturale și spirituale. Trecerea pe sub masa de Paște rămâne un ritual puternic și semnificativ, care aduce un moment de reflecție și reînnoire spirituală în viețile credincioșilor.

• Adaptarea tradițiilor: În contextul actual, unele biserici pot adapta ritualurile pentru a fi mai accesibile, fără a pierde esența spirituală. De exemplu, pot fi organizate sesiuni explicative pentru tinerii care doresc să înțeleagă mai bine semnificația acestui obicei.
• Digitalizarea: În vremea pandemiei, multe biserici au transmis slujbele online, permițând astfel credincioșilor să participe la ritualuri chiar dacă nu pot fi fizic prezenți. Aceasta demonstrează flexibilitatea și capacitatea de adaptare a tradițiilor religioase la noile realități tehnologice.

Concluzie

Tradiția trecerii pe sub masa de Paște este un obicei profund înrădăcinat în cultura și spiritualitatea românească. Acest ritual simbolic oferă credincioșilor ocazia de a-și exprima umilința, pocăința și speranța în Învierea lui Iisus Hristos. Prin menținerea și adaptarea acestor tradiții, comunitățile reușesc să își păstreze identitatea și să transmită valorile creștine generațiilor viitoare.

Indiferent de modul în care alegem să participăm la aceste ritualuri, esențial este să ne deschidem inimile și mințile către semnificațiile lor profunde, regăsind astfel un sens mai profund al vieții și al credinței noastre. Trecerea pe sub masa de Paște rămâne un moment de introspecție și reînnoire, un prilej de a ne reconecta cu divinitatea și cu comunitatea din care facem parte.